Internetul ca agent de socializare al generatiei "M"

Studiu efectuat pe populaţia adolescentină a Liceului Teoretic „Calistrat Hogaş” din Piatra-Neamţ în mai 2004

Studiul de faţă reprezintă o replică la scară mică şi localizată, datând din luna mai 2004, a unei cercetări realizate în luna iunie 2001 de către Institutul Pew Internet & American Life Project. Motivaţia generală din spatele acestui studiu este importanţa mai mult decât evidentă, pe care noile tehnologii ale comunicării o au în societatea contemporană. Internetul, comunicarea mediată de computer (CMC), telefonia mobilă şi alte tehnologii de ultimă generaţie au un impact extrem de complex asupra psihologiei individuale şi asupra structurii şi dinamicii sociale, mai întâi de toate prin simplul fapt că schimbă în mod radical maniera în care oamenii comunică între ei sub aspect cantitativ şi calitativ. Iar motivul alegerii generaţiei adolescentine ca „subiect” de studiu al acestui impact al noilor tehnologii ale comunicării este faptul că ei sunt practic născuţi odată cu noua generaţie de tehnologie media, fapt care îi face să fie complet diferiţi de generaţiile anterioare, în acelaşi mod în care noua generaţie de tehnologii comunicaţionale nu mai seamănă cu nimic din cele ce a precedat-o. De altfel, legătura strânsă dintre adolescenţi şi noile tehnologii ale comunicării a fost surprinsă de către diverşi cercetători în sintagme precum „generaţia mileniului”, „generaţia M” (Media) sau „generaţia digitală”.

mai multe ...

INFORMAŢIE, CUNOAŞTERE, SOCIETATE, ECONOMIE, TEHNOLOGIE: DEMERS PENTRU O TERMINOLOGIE CLARĂ

Termenii referitori la societatea informaţională apar din ce în ce mai des în anumite structuri şi cu anumite denotaţii care, în loc să facă referire clară la un conţinut bine-definit, detrmină înţelegerea şi argumentarea dialogică destul de dificilă. În plus, exprimarea folosită în documentele UE adânceşte şi mai mult confuzia conceptuală deoarece vocabularul societăţii informaţionale este folosit într-un fel inconsecvent şi întâmplător. Lucrarea explică faptul că, în contrast cu percepţia simplistă şi restrictivă a „societăţii informaţionale” (axată doar pe telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei, la mare distanţă de sensul său iniţial), a luat naştere o nevoie pe deplin justificată pentru termeni simpli şi clari care să reflecte adevăratele sale dimensiuni şi care să poată fi abordaţi din perspectiva educaţiei, ştiinţei, inovaţiei şi conţinutului, adică a culturii. Autorul sustine că până în momentul de faţă nu a reusit să acopere extinderea sensului cu noi termeni care cuprind „cunoaşterea”, iar interpretările rămân arbitrare. Astfel, nu este deloc surprinzător că el militează pentru întoarcerea la interpretarea iniţială, complexă, globală şi paradigmatică a noţiunii de „societate informaţională”.

László Z. KARVALICS: istoric, doctor în filosofie este directorul fondator al Institutului de Cercetare a Societăţii Informaţionale din Budapesta (director onorific din 2006) şi profesor asociat la Universitatea Tehnică Budapesta.